Chestionare
În primul rând am dorit să aflăm importanța și valoarea acestor cursuri de formare la care au participat elevi și profesori ai Colegiului Național „Mihail Sadoveanu” prin cu ajutorul programelor Erasmus+. Aici puteți găsi o prezentare generală a răspunsurilor.
În al doilea rând, ne dorim să îmbunătățim experiența elevilor legat de managementul bullying-ului. Astfel, am rugat elevii colegiului nostru să completeze chestionarul următor.
Analiza primului chestionar
realizat folosind scala Likert
Analiza celui de al doilea chestionar
aplicat elevilor din clasele V-XII
1. Analiza tendințelor generale
1
Percepția bullying-ului în școală
-
Din 480 răspunsuri, majoritatea elevilor consideră că există cazuri de bullying, cu răspunsuri distribuite între „Da” (50,4%) și „Nu știu” (42,1%).
-
Locurile frecvent menționate pentru bullying sunt „în baie” (24,3%), „pe hol” (39,1%) și „peste tot”, ceea ce sugerează lipsa de supraveghere în anumite spații școlare.
2
Intervenția colegilor și profesorilor
-
Puțini elevi consideră că colegii intervin în cazuri de bullying, iar mulți sunt indeciși („Nu știu” - 41,9 %), ceea ce indică o cultură de pasivitate.
-
Profesorii sunt percepuți ca intervenind eficient doar de o minoritate (46,3%), ceea ce ridică întrebări privind formarea și implicarea lor.
3
Lecții anti-bullying
-
Chiar dacă majoritatea elevilor (58,3%) știu că au lecții planificate despre bullying, sunt mulți elevi care au răspuns „Nu” sau „Nu știu” la întrebarea despre lecțiile de dirigenție pe această temă.
-
Majoritatea nu cunosc existența unei comisii anti-bullying (57,9%), ceea ce reflectă o slabă comunicare instituțională.
4
Siguranța percepută și implicarea autorităților
-
Un procent considerabil consideră școala „sigură” (62,7%), dar există și răspunsuri „Nu știu” (23,5 %) care pot indica o ezitare în a se exprima sau o lipsă de claritate cu privire la ceea ce înseamnă siguranță.
-
Implicarea autorităților în cazuri grave pare a fi rară (20,8%) sau necunoscută.
5
Educație preventivă și frecvență
-
Elevii sugerează frecvențe diferite pentru cursurile anti-bullying, dar majoritatea consideră că acestea ar trebui să fie „lunar” (49,8%) sau „de 2 ori pe an” (28,5%). Aceasta indică o nevoie percepută pentru o abordare continuă, dar variabilă
2. Identificarea corelațiilor
Percepția bullying-ului și siguranța școlii
Tipurile de bullying și intervenția colegilor
Educația preventivă și eficiența profesorilor
Cei care consideră școala sigură au tendința să nu recunoască cazuri de bullying sau să menționeze mai rar implicarea profesorilor. Acest lucru sugerează o legătură între sentimentul de siguranță și subraportarea bullying-ului.
Elevii care identifică mai multe tipuri de bullying (ex. fizic, verbal, psihologic) sunt mai predispuși să declare că intervenția colegilor este inexistentă sau nesemnificativă. Acest lucru indică o posibilă desensibilizare la problema bullying-ului în formele sale multiple.
Școlile în care au avut loc lecții despre bullying sunt percepute ca având profesori mai eficienți. Astfel, educația preventivă ar putea avea un impact direct asupra implicării cadrelor didactice.
Tendințe observate
-
Cele mai frecvente răspunsuri sunt lipsa de experiențe marcante („Nu” sau „Nu știu”) sau evitarea detaliilor („-”).
-
Puține răspunsuri conțin exemple concrete, ceea ce poate indica o frică de a dezvălui experiențe personale sau o desensibilizare la fenomen.
Observații psihologice
-
Negare sau evitare:
-
Mulți elevi au preferat să nu răspundă („Nu” sau răspunsuri neutre). Acest comportament poate fi asociat cu teama de stigmatizare sau cu minimalizarea impactului bullying-ului.
-
-
Pasivitate colectivă:
-
Răspunsurile care menționează colegii sugerează o lipsă de solidaritate sau implicare activă.
-
-
Necesitatea unui sprijin psihologic:
-
Unii elevi au descris indirect frustrarea față de ineficiența școlii, ceea ce indică o nevoie de consiliere și sprijin suplimentar.
-
3. Analiza psihologică a răspunsurilor deschise