Chestionare
În primul rând am dorit să aflăm importanÈ›a È™i valoarea acestor cursuri de formare la care au participat elevi È™i profesori ai Colegiului NaÈ›ional „Mihail Sadoveanu” prin cu ajutorul programelor Erasmus+. Aici puteÈ›i găsi o prezentare generală a răspunsurilor.
În al doilea rând, ne dorim să îmbunătățim experienÈ›a elevilor legat de managementul bullying-ului. Astfel, am rugat elevii colegiului nostru să completeze chestionarul următor.
Analiza primului chestionar
realizat folosind scala Likert
Analiza celui de al doilea chestionar
aplicat elevilor din clasele V-XII
1. Analiza tendințelor generale
1
PercepÈ›ia bullying-ului în È™coală
-
Din 480 răspunsuri, majoritatea elevilor consideră că există cazuri de bullying, cu răspunsuri distribuite între „Da” (50,4%) È™i „Nu È™tiu” (42,1%).
-
Locurile frecvent menÈ›ionate pentru bullying sunt „în baie” (24,3%), „pe hol” (39,1%) È™i „peste tot”, ceea ce sugerează lipsa de supraveghere în anumite spaÈ›ii È™colare.
2
Intervenția colegilor și profesorilor
-
PuÈ›ini elevi consideră că colegii intervin în cazuri de bullying, iar mulÈ›i sunt indeciÈ™i („Nu È™tiu” - 41,9 %), ceea ce indică o cultură de pasivitate.
-
Profesorii sunt percepuÈ›i ca intervenind eficient doar de o minoritate (46,3%), ceea ce ridică întrebări privind formarea È™i implicarea lor.
3
Lecții anti-bullying
-
Chiar dacă majoritatea elevilor (58,3%) È™tiu că au lecÈ›ii planificate despre bullying, sunt mulÈ›i elevi care au răspuns „Nu” sau „Nu È™tiu” la întrebarea despre lecÈ›iile de dirigenÈ›ie pe această temă.
-
Majoritatea nu cunosc existența unei comisii anti-bullying (57,9%), ceea ce reflectă o slabă comunicare instituțională.
4
Siguranța percepută și implicarea autorităților
-
Un procent considerabil consideră È™coala „sigură” (62,7%), dar există È™i răspunsuri „Nu È™tiu” (23,5 %) care pot indica o ezitare în a se exprima sau o lipsă de claritate cu privire la ceea ce înseamnă siguranță.
-
Implicarea autorităților în cazuri grave pare a fi rară (20,8%) sau necunoscută.
5
Educație preventivă și frecvență
-
Elevii sugerează frecvenÈ›e diferite pentru cursurile anti-bullying, dar majoritatea consideră că acestea ar trebui să fie „lunar” (49,8%) sau „de 2 ori pe an” (28,5%). Aceasta indică o nevoie percepută pentru o abordare continuă, dar variabilă
2. Identificarea corelațiilor
Percepția bullying-ului și siguranța școlii
Tipurile de bullying și intervenția colegilor
Educația preventivă și eficiența profesorilor
Cei care consideră È™coala sigură au tendinÈ›a să nu recunoască cazuri de bullying sau să menÈ›ioneze mai rar implicarea profesorilor. Acest lucru sugerează o legătură între sentimentul de siguranță È™i subraportarea bullying-ului.
Elevii care identifică mai multe tipuri de bullying (ex. fizic, verbal, psihologic) sunt mai predispuÈ™i să declare că intervenÈ›ia colegilor este inexistentă sau nesemnificativă. Acest lucru indică o posibilă desensibilizare la problema bullying-ului în formele sale multiple.
Școlile în care au avut loc lecÈ›ii despre bullying sunt percepute ca având profesori mai eficienÈ›i. Astfel, educaÈ›ia preventivă ar putea avea un impact direct asupra implicării cadrelor didactice.
Tendințe observate
-
Cele mai frecvente răspunsuri sunt lipsa de experienÈ›e marcante („Nu” sau „Nu È™tiu”) sau evitarea detaliilor („-”).
-
Puține răspunsuri conțin exemple concrete, ceea ce poate indica o frică de a dezvălui experiențe personale sau o desensibilizare la fenomen.
Observații psihologice
-
Negare sau evitare:
-
MulÈ›i elevi au preferat să nu răspundă („Nu” sau răspunsuri neutre). Acest comportament poate fi asociat cu teama de stigmatizare sau cu minimalizarea impactului bullying-ului.
-
-
Pasivitate colectivă:
-
Răspunsurile care menționează colegii sugerează o lipsă de solidaritate sau implicare activă.
-
-
Necesitatea unui sprijin psihologic:
-
Unii elevi au descris indirect frustrarea față de ineficiența școlii, ceea ce indică o nevoie de consiliere și sprijin suplimentar.
-
3. Analiza psihologică a răspunsurilor deschise